Scopul Nu-i Niciodata Capatul Drumului Tau
Cu fiecare rasarit de soare si fiecare zi noua, vreau sa impartasesc cu voi o gandire care mi-a calauzit propria calatorie: “Scopul nu este punctul final, ci inceputul unui nou drum.”
Am descoperit ca viata este o calatorie fascinanta, plina de surprize, provocari si oportunitati. Si fiecare scop atins, fiecare obstacol depasit, nu face decat sa deschida usa catre noi perspective si descoperiri.
Bine ai venit in calatoria ta personala, prietene! Astazi, vreau sa discutam despre ceva ce cred ca ne priveste pe toti: ideea ca scopul nu e niciodata capatul drumului. Ei bine, sa vorbim despre asta cu o cafea (sau ce-ti place tie) in mana si cu inima deschisa.
Stai un pic si gandeste-te la toate obiectivele pe care le-ai avut in viata. Poate ca ai dorit sa atingi anumite realizari in cariera, sa-ti gasesti sufletul pereche sau sa explorezi locuri noi. Da, acestea sunt scopuri si, fara indoiala, te-au dus pe niste drumuri interesante.
Acum, intrebarea e: ai simtit vreodata ca, atunci cand ai atins un scop, a fost ca si cum ai fi ajuns la capatul povestii tale? Eu asa cred, si iata de ce: pentru mine, fiecare scop atins e doar o alta pagina in carte, nu sfarsitul ei.
Viata e o calatorie, nu un punct pe harta. Un scop atins poate fi minunat, dar iti da doar baza pentru urmatorul capitol. Poate ca ai atins scopul de a-ti deschide propria afacere, dar asta inseamna doar ca ai deschis usa unor noi oportunitati.
Sa fim sinceri, suntem in continua evolutie. Ceea ce credeam ca ne defineste acum cinci ani s-ar putea sa nu mai fie valabil acum. Prin urmare, e normal ca si scopurile noastre sa se schimbe. Iar asta nu e nici pe departe un esec. E doar o alta directie pe drumul tau.
Cautand comori ingropate
Incepi lunga drumetie spre comoara ta si intalnesti o provocare sau doua pe drum. Deja drumul actual incepe sa arate diferit de comoara ingropata pe care v-o imaginati. Lucrurile se inrautatesc atunci cand ajungeti in sfarsit la locul comorii.
In tot acest timp, v-ati imaginat un cufar plin cu aur. Dupa ce ati descoperit comoara, insa, tot ce gasiti sunt cateva resturi de argint si cateva relicve antice. Aceste obiecte sunt valoroase in sine, cu siguranta, dar nu la ele te-ai gandit in tot acest timp.
Iti spui: “Asta nu pare a fi comoara pe care mi-o imaginam! Cred ca sunt pe o cale gresita. Am irosit tot acest timp!”
Dupa ce te gandesti cateva clipe, te intrebi: “Hmm… poate ar trebui sa schimb obiectivele? Pun pariu ca exista o comoara mai mare in alta parte”.
Teorie vs. practica
Am trait cu siguranta situatii similare cu vanatoarea de comori descrisa mai sus. Poate ca si tu ai facut-o.
Ma refer la situatiile in care obiectivul pe care eram entuziasmati sa il urmarim – obtinerea unei diplome, inceperea unei noi rutine de exercitii fizice, schimbarea carierei – se dovedeste a fi foarte diferit in practica decat in teorie.
Obiectivele ca o busola
Problema cu o vanatoare de comori este ca majoritatea oamenilor isi petrec tot timpul gandindu-se la comoara.
Totusi, cea mai rapida cale de a ajunge intr-un anumit loc este sa va setati busola si sa incepeti sa mergeti.
Ideea aici este de a va dedica obiectivului dumneavoastra cu cea mai mare convingere. Dezvoltati-va o concentrare clara, cu un singur gand, asupra locului in care va indreptati. Apoi, insa, faceti ceva ciudat. Renunti la dorinta de a obtine un anumit rezultat si te concentrezi in schimb asupra mersului lent inainte.
Revarsa-ti toata energia in calatorie, fii prezent in acest moment, fii angajat pe calea pe care mergi.
Stii ca te indrepti neclintit intr-o directie clara si ca aceasta directie este cea potrivita pentru tine, dar nu te lasa niciodata infasurat de un anumit rezultat sau de atingerea unui anumit obiectiv pana la o anumita data.
Cu alte cuvinte, obiectivul devine busola ta, nu comoara ta ingropata.
Scopul este directia ta, nu destinatia ta. Scopul este o misiune in care te afli, o cale pe care o urmezi. Orice vine de pe aceasta cale – orice comoara pe care se intampla sa o gasesti de-a lungul acestei calatorii – ei bine, este foarte bine. Ceea ce conteaza este angajamentul de a merge pe cale.
Este firesc sa simtim un sentiment de dezamagire, confuzie sau frustrare atunci cand se intampla acest lucru, dar cred ca problema mai profunda isi are radacinile in modul in care am abordat vanatoarea de comori in primul rand.
Deci, atunci cand atingi un scop, nu te simti presat sa gasesti imediat urmatorul. Mai bine, ia-ti o clipa sa te uiti inapoi la peisajul pe care l-ai strabatut.
Poate ai invatat niste lectii importante, poate ai cunoscut oameni deosebiti, sau poate ai descoperit lucruri incredibile despre tine.
Atunci cand privim inapoi la ce am realizat, sa nu vedem acele momente ca pe sfarsitul unei povesti, ci ca pe deschiderea unui nou capitol. Acele momente de victorie si infrangere, de cautare si gasire, ne definesc drumul si contribuie la povestea noastra unica.
“Din cate imi dau seama, [succesul] inseamna doar sa lasi universul sa stie ce vrei si sa lucrezi pentru asta, lasand in acelasi timp sa treaca peste cum s-ar putea intampla. Treaba ta nu este sa iti dai seama cum se va intampla pentru tine, ci sa deschizi usa in mintea ta si, cand usile se deschid in viata reala, pur si simplu sa treci prin ea. Nu-ti face griji daca ratezi semnalul. Intotdeauna se va deschide o alta usa.”
-Jim Carrey
Viata mea este o poveste, o poveste pe care o scriu zi de zi , si cateodata cand realizez ca ceva nu este bine .. o rescriu .. Acest blog este o provocare in special pentru mine dar si mai mult vreau sa devina o terapie pentru cei ce sunt ca mine , pentru cei ce impartasesc aceleasi principii si aceleasi idealuri ca mine ..
Da, imi place sa fiu eu. Fiecare om este unic in felul sau. Eu sunt fericita ca sunt EU cu tot ceea ce tine de mine si ma face unica. Ma simt excelent in pielea mea si nu mi-as dori vreodata sa fiu altcineva decat cea care sunt acum. Si ador sa fiu ceea ce ma face sa fiu eu.
